Curiozități

Pastrarea si invechirea vinului

Pastrarea si invechirea vinului

Scriu acest articol cu gandul la toti cei care stiu sa savureze un pahar de vin bun si carora le surade ideea de a pastra diferite vinuri care le-au desfatat papilele gustative.

Colectionarii pasionati de vinuri stiu cu siguranta ce trebuie sa faca pentru a se bucura si peste ani de vinurile valoroase. Pentru a putea face o colectie de vinuri trebuie sa aveti in vedere cateva lucruri elementare. De la bun inceput va marturisesc ca nu este usor sa  pastrezi in conditii bune un vin de calitate, care odata cu trecerea anilor isi va dezvalui din ce in ce mai multe calitati secrete. Vinul isi va pierde din calitate si bogatia gustului daca nu este pastrat in conditii optime. Aceste conditii de pastrare au constituit obiect de studiu al oenologilor din lumea intreaga  inca de la inceputurile istoriei vinului.

Romanii au dezvoltat tehnici exceptionale de pastrare si invechire a vinului in vase bine etanseizate, reusind astfel sa pastreze vinul nealterat pana la 100 de ani.

Principalii factori ce pot actiona asupra vinului pus la invechit sunt : temperatura si umiditatea.

Temperatura
este probabil cel mai important factor pentru o buna pastrare a vinului, motiv pentru care am dedicat un articol special acesturi prim factor – citeste aici.
Temperatura optima de pastrare este de cuprinsa intre 10 si 12°C . Este foarte important ca temperatura la care se pastreaza vinul sa fie constanta. Orice fluctuatie de temperatura produsa in perioade succesive scurte poate altera vinul sau il invecheste prematur.

Umiditatea acceptata se situeaza intre 50 si 80% insa cea optima este de 70%. Umiditatea este la randul sau foarte importanta pentru integritatea dopului de pluta. Prin pastrarea in incaperi cu o umiditate moderata se previne contractarea dopului cauzata de uscarea acestuia.  O umiditate mai mare decat cea recomandata nu dauneaza vinului insa poate distruge etichetele sticlelor.

Nu in ultimul rand trebuie sa aveti in vedere ca nu orice vin este bun pentru invechit.
Vinul are caracter, creeaza amintiri si seduce, fiti indrazneti si pastrati-l.

La ce temperatura pastram vinul ?

imagine1Temperatura optima de pastrare a vinului  este de 11°, cu toate acestea vinul poate fi pastrat la temperaturi cuprinse intre 5 si 18°C  cu conditia sa nu existe fluctuatii mari de temperatura la intervale scurte de timp. Variatiile mari de temperatura afecteaza negativ calitatile vinului.

O variatie lenta de temperatura de 10-12°C intre iarna si vara nu este o problema majora pentru vin, insa daca aceasta diferenta apare saptamanal sau chiar zilnic, va produce pagube iremediabile vinului, pe care le veti constata prin depunerile lipicioase de pe sticla.

 

dopuriTotodata aceste variatii dese de temperatura produc dilatarea si contractia dopului determinand astfel patrunderea unor cantitati foarte mici de vin in spatiile dintre dop si sticla. Acest lucru poate favoriza in cele din urma patrunderea oxigenului in sticla si alterarea vinului.
Tinut la temperaturi mari vinul se invecheste mult mai repede, teoretic un vin tinut la 20 °C se va invechi de 2 ori mai repede decat unul pastrat la 10 °C. Daca veti pastra vinul  la 11 °C, acesta se va invechi intr-un ritm lent, fapt ce va conferi vinului in cele din urma o mai mare complexitate.

Totodata daca este tinut la temperaturi mai mici va forma depozite pe sticla sau suspensii.   
Deasemeni trebuie retinut ca vinul alb este mult mai repede afectat de temperaturile ridicate decat vinul rosu.

Istoria vinului

frunzaVinul fascinaneaza prin complexitatea si versatilitatea sa, fiind practic unul din acele elemente prezente subtil intr-un plan secundar dar cu o contibutie majora la evolutia  civilizatiei sub toate aspectele ei. Poate parea exagerata aceasta afirmatie si totusi privind retrospectiv putem   constata prezenta vinului din cele mai vechi timpuri in viata oamenilor atat sub forma elementelor integrate in ritualul religios, cat si ca obiect principal ocupational, ca mijloc de existenta, si evident ca aliment si mai ales ca licoare pentru “desfatarea spiritului”. Totodata trebuie mentionat faptul ca vinul a fost folosit ca produs alimentar curativ, cu efecte benefice asupra organismului si chiar cu rezultate foarte bune in tratarea unor boli cardiace si ale sistemului circulator.

Vinul este mult mai mult decat o bautura alcoolizata, vinul naste pasiuni, aduna laolalta milioane de oameni, pasionati din toate colturile lumii, influenteaza economiile celor mai puternice state ale lumii si infierbanta mintea si mai ales conturile bancare ale colectionarilor, dispusi sa plateasca oricat este nevoie pentru o “comoara” scoasa din cele mai renumite crame sau din pivnitele altor colectionari.

Probabil ca cel mai potrivit ar fi sa incepem prin a defini ceea ce acum numim “vin”:
Vinul (din latina:vinum „viţă”) este o băutură obÅ£inută exclusiv prin fermentaÅ£ia alcoolica  totală sau parÅ£ială a strugurilor proaspeÅ£i, zdrobiÅ£i sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează.

 

 

Nu se pot numi „vinuri” băuturile obÅ£inute prin fermentaÅ£ia unor fructe, flori sau din alte ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvântul vin înÅ£elegându-se întotdeauna vin de struguri.

Pana in prezent nu a fost stabilita originea exacta a vinului, insa exista teorii sustinute de dovezi arheologice conform carora vinul a fost pentru prima oara facut in regiunea pe care se afla acum Georgia ( tara Caucaziana aflata in Eurasia – regiune aflata intre Estul Europei si Vestul Asiei ) in anul 6000 I.C. De altfel aparitia vinului este legata de zonele in care cresc stuguri salbatici  - o regiune vasta aflata intre Africa de Nord si Asia centrala si de Sud.

Dovezile aheologice care atesta aparitia vinului se refera la posibile reziduuri de vin din vase ceramice ce dateaza din Neolitic, insa procesul de identificare a substantelor relevante este privit cu rezerve de specialisti, avand in vedere amestecul complex de compusi chimici ce trebuie analizat si gradul mare de degradare al obiectelor ceramice.

In ceea ce priveste istoria mai moderna a vinului parerile specialistilor converg catre ideea ca primele podgorii “domestice” si bineinteles primele vinuri facute din strugurii acestora au aparut in Egipt acum aprox. 6500 de ani si mai apoi in Grecia, Imperiul Roman si China.
Imperiul Roman a avut o contributie majora la dezvoltarea viticulturii si oenologiei, romanii au inclus in dieta lor vinul, lucru care a determinat aparitia si dezvoltarea industriei vinului. Odata cu extinderea imperiului productia vinului a luat amploare si in provinciile romane care au devenit, practic  competitorii Romei pe piata vinurilor. Tocmai aceasta competitie a determinat trasarea si consolidarea regiunilor viticole din vestul Europei. Practic cele mai importante regiuni viticole din Franta si Spania, din prezent au fost infiintate de romani.

O contributie majora la dezvoltarea si raspandirea productiei de vin a avut-o biserica catolica si calugarii misionari care si-au dedicat mult din timpul lor studiului metodelor de crestere a strugurilor si de productie a vinului.   
In prezent principalele tari producatoare de vin sunt Franta, Italia, Spania, Statele Unite, Argentina si mai nou Australia si Canada. Trebuie mentionata in aceasta lista si China care in mod surprinzator are o istorie in productia de vin  ce incepe din secolul 16 I.Hr. si care are regiuni viticole vaste si cu struguri de buna calitate.

In Franta, istoria vinului incepe cu un influx de vase comerciale ce au adus cu ele nu doar vinuri ci si crescatori de vinuri ce emigrau in aceasta parte a Europei . Primele importuri de vinuri in Franta s-au realizat in sec 6 IHr. Interesul pentru vin s-a dezvoltat treptat in Galia ( Franta) si destul de greu, in special din cauza reticientei Italiei in fata unei posibile concurente. Cu toate acestea manastirile din Franta au cultivat vita de vie si au produs vin in continuare contribuind decisiv, mai ales in sec 12 la revitalizarea industriei din Franta si la dezvoltarea regiunilor renumite franceze cum ar fi: Bordeaux, Burgundia , Valea Rhon-ului.

O transformare esentiala a podgoriilor renumite s-a produs in anii 1800 cand viile din vestul Europei  au fost devastate de phylloxera, daunator specific vitelor de vie, originar din America de Nord. Multe podgorii, pana atunci renumite, au fost distruse integral, ramanand doar cele bune, acesta fiind dealtfel efectul pozitiv de selectie naturala ce a dus la imbunatatirea rezultatelor in productia de vin.

In  anii 1882-1884, intr-un moment in care vinurile romanesti erau foarte bine cotate in Europa fiind la fel de apreciate ca vinurile de Tokay, Bourgogne, Rhein  epidemia filoxerei a lovit distrugator si culturile Romanesti de vita de vie. In decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate.
Dupa eforturi uriase ale viticultorilor, Romania a reusit sa-si refaca soiurile autohtone si sa aclimatizeze alte soiuri aduse mai ales din Franta.

Curiozitati: Vinuri in armonie cu Universul!

Vinurile biodinamice sunt acelea a caror producere este in stransa armonie cu natura, animalele, plantele si astrele. Se spune ca la prepararea lor se foloseste energia pozitiva a pamantului.  

Enologul care studiaza vinurile biodinamice se apleaca asupra pamantului ca sa vada care este umiditatea acestuia, insa este atent si la pozitia lunii si a stelelor.

Intuitia si cunostintele lui indica care sunt cele mai bune decizii pentru a obtine struguri de cea mai buna calitate, din care se pregatesc vinuri in armonie cu pamantul, vietatile si cosmosul.

Vinurile biodinamice sunt o revelatie in domeniul viticulturii, iar in ultimii zece ani au sporit cererile de consum ale unor astfel de vinuri, destinate cunoscatorilor.

Pentru producerea vinurilor biodinamice, care par incarcate de misticism, se tine cont de factori precum conditiile ecologice, comportamentul insectelor si animalelor, influenta astrelor, care conform adeptilor biodinamismului actioneaza asupra podgoriilor, dupa cum si mareele influenteaza mediul.

Pentru francezul Nicolas Joly, un guru in domeniu, biodinamica reuseste sa personalizeze vinurile, intr-o lume in care exista tendinta sa se uniformizeze savoarea si aroma.

Biodinamismul se diferentiaza de productia ecologica, fiind mult mai radical decat aceasta , deoarece nu cauta doar sustenabilitatea (sustenabilitate= calitatea unei activitati de a se desfasura fara a epuiza resursele disponibile si fara a distruge mediul) ci sa se integreze in mediu ca intr-un tot unitar.

Printre practicile biodinamismului se numara si administrarea de preparate homeopate, astfel se introduc in sol substante naturale in cantitati mici, pentru a-l “dinamiza”.

Desi aceasta tendinta in viticultura a fost criticata de unii care considera ca nu ar avea baze stiintifice, altii considera ca aceasta este calea de intoarcere la originile productiei de vinuri si posibilitatea recuperarii practicilor agricole stravechi.

Curiozități despre Dionisus – Zeul Vinului È™i al viÈ›ei de vie

1. Zeul vinului era fiul lui Zeus È™i al unei pămîntence din Teba – Semele, fiica regelui Tebei. 

2. Dionisus mai era cunoscut È™i ca Zeul ocrotitor al podgoriei. 

3. Legenda spune că atunci cînd Zeus s-a căsătorit cu Semele, Hera supărată, s-a prefăcut în doica lui Semele È™i a venit la palat pe un nor de aur. Hera a dojenit-o pe Semele că s-a lăsat ademenită de Zeus, pe care îl numeÈ™te mincinos. Hera o sfătuie pe Semele să îi ceară lui Zeus dovezi că e un zeu È™i să apară în veÈ™mintele în care i se înfățiÈ™ează Herei. Semele îi urmează sfatul È™i Zeus apare în veÈ™minte aurii, cu furtuni È™i incendii, care o orbesc pe Semele È™i o ucid. Fiul din pîntece al Semelei este salvat de Gheea È™i Zeus, care îl închide în coapsa sa. Atunci cînd zeii află acest lucru, încep să facă glume pe seama lui Zeus, iar acesta îl smulge pe Dionisus din coapsele sale. Astfel, Dionisus a ajuns să fie numit Ditirambus – cel născut de 2 ori. 

4. Dionisus a fost crescut în Teba în familia mătuÈ™ei sale, într-o odaie întunecoasă, astfel încît Hera să nu afle de existenÈ›a sa. 

5. Dionisus a fost crescut È™i de o vrăjitoare pe nume Mistis, care îi organiza sărbări cu sunete È™i torÈ›e aprinse, pentru a-i lumina zilele. 

6. Cînd Hera a aflat despre existenÈ›a lui Dionisus, a cerut geniilor întunecate să aducă suferință în familia mătuÈ™ii lui Dionisus, omorîndu-i rudele acestuia. 

7. Văzînd că fiul său este în pericol, Zeus a cerut vrăjitoarei ce se ocupa de educaÈ›ia lui Dionisus să-l ducă pe o insulă, acolo unde locuia nimfa Nisa. De acum încolo, Dionisus a fost crescut într-o peÈ™teră, avîndu-l ca învățător pe bătrînul Silen, care era mereu beat È™i vesel. 

8. Maturizîndu-se, Dionisus a decis să plece în lume să împrăștie oamenilor viÈ›a de vie. 

9. Dionisus călătorea într-un car tras de fiare, iar oamenii care îi ieÈ™eau în cale È™i nu i se supuneau erau pedepsiÈ›i. 

10. Zeul Penteu refuza să i se închine lui Dionisus È™i-i îndemna È™i pe oameni să nu o facă. Drept răzbunare, Dionisus îi vrăjeÈ™te mama, iar Penteu îl blestemă.